Am să încep cu concluzia pe care o poți citi și în titlul acestui articol: Viața nu e corectă (oricât ai visa tu la contrariu).
Adevărul e că viața se desfășoară după reguli diferite față de ceea ce te învață școala sau îți spun părinții. Regulile sunt destul de simple însă cu siguranță destul de neliniștitoare determinând pe mulți să nu le învețe pe toată durata vieții lor.
Am să încerc în cele ce urmează să enumăr câteva legi pe care le-am observat în toți acești ani.
#1 – Viața e o competiție
Știi compania pentru care lucrezi acum (sau planifici să te angajezi la)? Există cel puțin o altă companie în lumea asta care ar fi foarte satisfăcută ca ea să dea faliment. Gândește-te acum la job-ul tău. Cineva (sau mai multe persoane) ar fi în al nouălea cer dacă te-ar înlocui. Salariul pe care îl ai? Cineva ar fi mulțumit dacă ar câștiga mai mult ca tine. Și tu ca el. Prietenul/prietena pe care o ai? Hmm, cred că îți dai seama încotro mă îndrept cu ideea.
Cu toții suntem într-o competiție chiar dacă puțini sunt cei care vor să admită acest lucru. Competiția începe în școală: note mai mari decât ale celorlalți, participări la concursuri școlare, olimpiade, favoruri de la profesori, etc. Deși s-a început încet, încet ca părinții, profesorii să zică ”do your best”, ”you’re in a competition with just yourself” (da, știu sunt în engleză dar mi-e lene acum să mă gândesc la echivalentul în română), consider că acest lucru te va face mai nepregătit pentru atunci când vei ajunge pe cont propriu. Dacă într-adevăr nu există o competiție de ce toate evenimentele se numesc competiții și de ce există premiul I, II, III?
#2 – Lumea te va judeca doar după ceea ce faci
Societatea cataloghează oamenii după lucrurile pe care le fac pentru alții și implicit pentru comunitate. Ai reușit să strângi bani pentru un spital? Ai creat locuri de muncă? Munca pe care o depui aduce valoare cuiva? Ai făcut pe cineva să zâmbească?
Lumea te va judeca după impactul pe care l-ai avut asupra vieții lor făcând asta totodată prin prisma propriilor gânduri și valori.
Chiar dacă te gândești că tu ești o persoană proactivă, mai bună ca alții, mai ambițioasă, etc, ceea ce alte persoane văd poate fi în contrast total.
Suplimentar, cu cât mai multe persoane sunt afectate de ceea ce faci, cu atât mai mult vei fi apreciat (în mod pozitiv sau negativ). Dacă salvezi o singură persoană dintr-o problemă vei avea parte de mai puțină recunoștință decât o altă persoană care face același lucru pentru 1000 de oameni. Apari în Playboy Romania – ești o vedetă locală; apari în Playboy SUA – ești o vedetă internațională.
Recunoașterea și răsplata sunt strâns legate de ceea ce faci și numărul de persoane pe care le afectezi într-un fel sau altul.
#3 – Corectitudinea lucrurilor este apreciată după propriile valori
Pot să completez că valorile de care zic sunt unele egoiste. Ca oameni încercăm să inventăm autorități care să definească moralitatea și corectitudinea (parlament, legi, judecători, etc) pentru a ne satisface nevoia de a categorisi lucrurile în bine și rău, alb și negru. În realitate lucrurile de multe ori sunt gri – ce ție ți se pare corect altcuiva poate i se va părea incorect. Ce tu consideri că este drept altcuiva poate i se va părea nedrept și tot așa.
De ce nu e viața corectă?
Pentru că tu evaluezi corectitudinea doar din prisma propriilor tale nevoi și considerente morale.
Deși viața nu e corectă este singura pe care o ai așa că tot ceea ce poți face este să te obișnuiești cu ideea încercând în același timp să ai o viață echilibrată.
