Despre vin

29 Mai

Mi-am propus de ceva timp să scriu despre vin. După multă documentare pe ici pe colo plus experiență proprie dar și experiența altora am să încep o serie de articole despre ce este, cum este, cum se face, cum se savurează vinul.

Despre vinuri s-a vorbit și se va vorbi mult, fiecare dintre soiuri având particularitățile, personalitatea și fanii săi pentru că atât între soiuri cât și în interiorul unui soi, vinurile produse pot fi diferite. Diferența o poate face terroirul, condițiile climaterice din anul în care a fost produs vinul, perioada recoltării, producătorul, păstrarea, etc. Bineînțeles, modul de servire are un rol foarte important în aprecierea calității vinului atât în ceea ce privește starea de spirit cât și atmosfera din jurul tău.

Să trecem la modul recomandat de degustare al unui vin bun, zic bun pentru că pentru un vin care nu prea merită, nu are rost să faci toți pașii următori. Ar fi amuzant să examinezi olfactiv vinul făcut pe dealurile chimiei încercând să îți dai seama dacă are miros de nuci proaspete sau ardei gras.

Ritualul vinului

Buun, la oamenii mari, ritualul vinului este un proces prin care somelierul va degusta și evalua calitatea unui vin, luând decizia dacă-l va recomanda. Sau nu. Acesta constă în câțiva pași extrem de specifici care vor să evalueze aspectul, mirosul și gustul

  • Decapişonarea & debușonarea sticlei de vin
  • Mirosirea dopului – se dorește a se afla dacă există defecte gen mucegai.
  • Decantarea vinului (dacă este cazul) pentru separarea vinului de eventualele sedimente și pentru aerare
  • Turnarea vinului în pahar și evaluarea vizuală prin care somelierul observă culoarea, limpezimea și corpolența vinului
  • Prima evaluare olfactivă pentru identificarea aromelor primare (primul ”nas”)
  • Eliberarea aromei prin clătinarea circulară a paharului de vin
  • A doua evaluare olfactivă (al doilea ”nas”) prin inspirarea moleculelor volatilizate pentru a determina buchetul vinului
  • Evaluarea gustativă – se are grijă ca vinul să vină în contact cu toată cavitatea bucală pentru a identifica gustul (sec, demisec, demidulce, dulce, dulce-desert), corpolența și consistența
  • Evaluarea post-gustului, prin care somelierul notează persistența gustului care rămâne după ce vinul a fost înghițit – un vin cu remanență plăcută gustativ de cel puțin patru secunde este considerat un vin cu post-gust
  • Evaluarea retronazală, expirând aro- mele (după îngurgitarea vinului) prin cavitatea nazală.

Articolul următor va fi despre cum ar trebui să se facă servirea vinului.

Ca fun fact, în perioada prohibiției din State s-a găsit totuși o metodă de a produce și comercializa vinul, producătorii vânzând mixul pentru sucul de struguri cu avertismentul:

„După dizolvarea pastilei într-un litru de apă, nu puneți lichidul într-un ulcior în dulap la întuneric timp de 20 de zile pentru că astfel lichidul se va transforma în vin.” (sursa wiki)

Nu fi egoist, dă mai departe să ajungă la tot poporul

Lasă un răspuns