Primul concediu în trei

O „amenințare” pe care am tot primit-o înainte să vină Cosmin a fost: „bucurați-vă de concediu, că e ultimul pe care îl mai aveți” (sau variațiuni pe aceeși temă). Încă de atunci eram hotărâți să nu ne dăm bătuți și să ne facem concediile cât mai plăcute în continuare.

Așadar anul acesta am ales să ne facem concediul in Italia (după ce am trecut prin variantele mare la noi sau mare în Grecia), profitând de ocazie să o vedem pe sora lui Felix și să îi facem cunoștință lui Cosmin cu restul familiei. Nu ne-am gândit nici un moment să îl lăsăm acasă, are și el dreptul la relaxare, nu?! În plus, am fi fost mult mai stresați dacă nu era cu noi.

Partea cea mai dificilă a călătoriei a fost de departe mersul cu mașina. Pentru că este o activitate plictisitoare și restrictivă pentru bebe, concluzia la care am ajuns: mergem cu mașina în timpul orelor de somn, ca să evităm orice scandal. Și a funcționat foarte bine. Până la București, de unde am avut avion, am mers noaptea, cam pe la ora lui de somn plecând din Iași. A dormit neîntrerupt până în parcarea de la aeroport, când s-a trezit destul de proaspăt și cu chef de joacă. În Italia am mers destul de mulți km, dar cu Cosmin dormind în scăunel și cu autostrăzile lor au părut mai puțini. Să nu mă înțelegeți greșit, mersul cu mașina nu e cea mai plăcută activitate cu Cosmin-ul la bord – dacă e treaz. Se plictisește, vrea să evadeze din scaun, eventual vrea la Felix la volan, dar când doarme e superb :d. Deci am învățat lecția și facem drumurile lungi la orele lui de somn.

Ajunși la București, am stat vreo două ore prin aeroport până ne-am îmbarcat. Cosmin a stat foarte cuminte în Manduca, a mâncat jumate de banană și a tras un pui de somn, a trecut cu succes de decolare (ne așteptam să mârâie măcar un pic) și a adormit la loc până am început să aterizăm. Zborul cu avionul și la dus, și la venit, a fost foarte relaxant, deci ne gândim să mai mergem, mai ales că până la doi ani Cosmin zboară aproape gratis.

Și uite-așa am ajuns in Italia, lângă Bergamo. După vreo 2 zile de odihnă, am plecat înspre mare, la Rimini. Ajunși acolo ne-am dat seama că am ales fără să știm o zonă pentru familiști – hotelul era plin de copii mici și mari, plaja la fel, nimeni nu părea deranjat de strigătele curioase ale lui Cosmin (poate doar noi), totul bine și frumos. Bebe și-a făcut prieteni la piscină, a intrat în vorbă cu vreo două cupluri de pe lângă noi, a descoperit (cu greu și aproape cu forța) nisipul, a dormit pe șezlong la plajă. Și i-au plăcut la nebunie pastele italiene – farfuriile erau întâmpinate cu urlete de bucurie și nerăbdare, iar mie îmi cam era teamă că nu să ne săturăm amândoi cu o porție. Partea frumoasă la restaurantele italiene este că toată lumea e obișnuită cu copii mici – au scaune de masă pentru copii peste tot, chelnerii socializează cu copii și nu se uită urât când încep să arunce cu mâncare pe jos, clienții se distrează când îi văd mâncând. Normal că a ajutat că nu eram singurii nebuni cu copilul după noi în restaurant, probabil înt-un bar sunt mai puțin baby-friendly :).

După alte câteva zile la rude, am fost și la Verona. Un oraș foarte frumos, dar și foarte turistic, Verona e cunoscută pentru povestea lui Romeo si Julieta, dar are mult mai multe obiective turistice. Acolo este a doua cea mai mare arenă romană din Italia, care este folosită ca operă în aer liber (cel mai mare teatru în aer liber din lume), ceva catedrale, muzee de tot felul, străzi medievale înghesuite – practic un orășel italian în care nu te plictisești ușor. Ne-am plimbat toata ziua, am vizitat tot ce am putut, ne-am învârtit în cerc cu mașina după parcări, am mâncat înghețată și piadine, practic am fost turiști. Daca vă întrebați cum s-a comportat Cosmin, vă zic doar atât: „trăiască Manduca”.

Concluzia noastră: primul concediu cu Cosmin a fost reușit, nu ne-am simțit nici chinuiți de copil, nici el nu a părut nefericit prin locurile pe care le-am vizitat. Sperăm să repetăm experiența cât mai curând, deja ne uităm după un city-break.

Nu fi egoist, dă mai departe să ajungă la tot poporul