Primii doi ani din viața unui om sunt grozavi din punctul de vedere al evoluției: vii pe lume un boț mic, care nu știe mai nimic, și în doi ani crești, te dezvolți, înveți să mergi, să vorbești (sau măcar să comunici)…practic te transformi din bebeluș într-un om mai mic .
Și deși progresul pare lent, se pare că de fapt copilul crește in salturi. Perioadele în care apar noi achiziții (fizice sau mentale) sunt caracterizate de o stare de agitație și iritabilitate, de plâns mai des și de somn mai rar, plus o dorință mai mare a lui bebe de a sta cu tine (în brațe, la sân sau pur și simplu într-un loc unde să te vadă). Urmează apoi o perioadă de liniște și fericire pentru părinți, în care se observă încet-încet ce a învățat nou copilul. Doi cercetători olandezi au denumit aceste perioade „săptămâni minunate” (wonder weeks) și au scris și o carte despre asta, în urma unui studiu de 30-35 de ani.
Deci, statistic vorbind, salturile mentale se întâmplă cam așa:
Săpt. 4-5 – Schimbarea senzațiilor
Copilul începe să „vadă” mediul înconjurător. Vede, aude, miroase, îți simte atingerea, poate chiar îți zâmbește :).
Săpt. 7-9 – Modele
Lumea înconjurătoare prinde contur, se diferențiază obiecte, copilul își descoperă mâinile, admiră tablouri sau lumini (sau vede fantome în spatele tău), își întoarce capul după sunete.
Săpt. 11-12 – Tranziții lente
Mișcările devin mai fluide, copilul e mai puțin robotic. Urmărește cu privirea sau întoarce capul mai lejer, devine mai activ, mișcă jucăriile, poate începe să se rostogolească, își arată interesul sau amuzamentul când e cazul.
Săpt. 14-19 – Evenimente
Tranzițiile încep să se combine și se transformă în evenimente, copilul reușind să își folosească mai multe simțuri pentru a observa ce se întâmplă în jurul lui (de ex. o minge care sare). Începe să apuce jucării, trece prin momente de activitate maximă urmate de pauze de liniște, lovește masa cu ce are în mână, folosește un centru de activități, își caută părinții cu privirea, împinge sânul când este sătul și nu numai.
Săpt. 22-26 – Relații
Învață relațiile dintre obiecte (distanța, sus/jos, înăuntru/afară, deasupra/dedesubt). Devine atent la detalii (etichete, fermoare), este amuzat de comportamentul „deosebit”, își hrănește părinții, începe să stea in picioare sprijinit și, cred eu cel mai important, protestează când te îndepărtezi (înțelegând distanțele, începe să își dea seama că pleci de lângă el, și uite așa începi să te întrebi dacă de fiecare dată când mergi la baie, bebe o sa strige după tine 🙂 )
Săpt. 33-37 – Categorii
Fiecare lucru din jur va fi categorisit (astfel calul și cățelul devin două treburi diferite). Începe să recunoască și să înțeleagă cuvinte, imită adulții, se recunoaște în oglindă, începe să se târască. Este o categorie importantă și „dureroasă” pentru părinți, copilul cerând din ce în ce mai multă atenție (dacă este posibil).
Și noi ne îndreptăm vertiginos spre această perioadă minunată…yeiii!
Saptămânile minunate nu se termină brusc cu saltul categoriilor, dar voi continua cu restul într-un articol viitor.
Pingback: Săptămâni minunate II — Felix Vătuiu